Vitamina K din alimente: ce fructe și legume contin multa Vitamina K

Vitamina K din alimente se găsește în principal în legumele cu frunze verzi, precum salata verde, dar și în leguminoase, lapte și cereale. Din acest motiv poate fi luat fără dificultate și de către vegani și vegetarieni. Să aflăm de ce este important să-l consumăm printr-o dietă echilibrată.

Pentru ce se folosește vitamina K?

Deosebit de important pentru organismul nostru, este utilă pentru

coagularea sângelui, deoarece promovează coagularea sângelui, accelerând astfel procesul de vindecare a rănilor. La nou-născuți, protejează de traumatismele nașterii, mai ales în cazul intervențiilor chirurgicale.
întărirea oaselor, deoarece este capabilă să le întărească structura, contracarând demineralizarea lor, protejându-le de fracturi, prevenind osteoporoza. Prin urmare, este indicată în special femeilor aflate la menopauză.
prevenirea calcificării vasculare, deoarece reglează răspunsul inflamator al organismului, în concert cu vitamina D, adică gestionează procesul de acumulare a calciului în artere, care dacă nu este optim, poate compromite elasticitatea sănătoasă și naturală a vaselor.
protejează sistemul nervos, deoarece este responsabilă pentru sinteza unor grăsimi care protejează nervii.

În ce alimente se găsește vitamina K?

Se găsește în principal în legumele cu frunze verzi, cum ar fi spanacul, nap. Este prezentă în principal în legumele crucifere precum broccoli, varză, napi, conopidă și rucola. Dar și în anghinare și spanac.

Aromaticele precum busuiocul (100 g conțin 1714,5 µg de vitamina K), salvie, pătrunjelul și cimbrul sunt alimentele care îl conțin în cea mai mare cantitate. Dar se găsește și în leguminoase și grăsimi vegetale, în special în margarină. Acesta din urmă oferă, cu doar 100 g, rația zilnică indicată.

Se găsește și în lapte și derivatele acestuia, dar în cantități mai mici. Se găsește și în cereale și leguminoase, în special în soia.

Si apoi in ulei de masline, bame, prune uscate, nuci de pin si castraveti, alimente care pot fi consumate, fara probleme, chiar si de catre intolerantii la nichel. Interesante sunt și cantitățile prezente în sparanghel (de ordinul a 50,6 µg la 100 g), mazăre, kiwi și fructe uscate.

În cele din urmă, vitamina K poate fi găsită în cereale și alimente de origine animală, precum laptele (0,3 µg la 100 g), brânzeturile fermentate și carnea (în special carnea de vită și pui), deși în cantități cu siguranță mai puțin semnificative.

Ce se întâmplă în caz de deficit de vitamina K

O deficiență a acestei vitamine poate duce la tulburări gastro-intestinale și boli hepatice. Deficiențele semnificative îi afectează în special pe nou-născuți, motiv pentru care este important să o luați în mod constant și controlat, mai ales în timpul alăptării.

Contraindicațiile, ale unei grupe de sânge, pot apărea în caz de supradozaj, astfel încât cei care iau medicamente coagulante sunt expuși în mod special. Un exces poate provoca, de asemenea, probleme ale pielii, cum ar fi eczeme și acnee.

Suplimente de vitamina K

În caz de deficiență, pe piață există suplimente în picături, care trebuie luate numai după întâlnirea cu medicul dumneavoastră.

DOZE, REACȚII ADVERSE, INTERACȚIUNI

Cantitățile de vitamina K necesare organismului nostru sunt mici, de ordinul a 90-120 µg/zi la un individ adult – ușor de găsit din surse alimentare, în cadrul unei alimentații echilibrate: în condiții de sănătate bună și aport nutrițional bun, așadar, suplimentarea prin suplimente este de prisos.

Concret, dozele zilnice care trebuie luate, de preferință prin alimente, recomandate de LARN (Nutrient Reference Intake Levels) pentru populația italiană sunt următoarele:

Sugari 10 μg
Copii și băieți
- 1-3 ani 50 μg
- 4-6 ani 65 μg
- 7-10 ani 90 μg
- 11-14 ani 130 μg
- 15-17 ani 140 μg
Adulti
- 18-59 ani 140 μg
- după 60 de ani 170 μg
Sarcina și alăptarea 140 μg

Suplimentele de pe piață asigură o cantitate de vitamina K variind de la 10 mg/ml de formulări injectabile (Konakion®), până la 50-200 µg de preparate în picături, capsule sau tablete pentru uz oral (de exemplu VitaK Plus®, Vitamina K ®).

Vitamina K luată ca supliment la adulți este în general bine tolerată.

CE ESTE VITAMINA K?

La începutul anilor 1930, omul de știință danez Henrik Dam, care studia metabolismul colesterolului la găini, a observat că cei care au primit o dietă foarte săracă în grăsimi (bazată în esență pe cereale și drojdii) aveau tendința de a dezvolta hemoragii subdurale sau musculare și că sângele luat de la aceste animale s-a coagulat foarte încet. Pe baza acestor observații și a celor ulterioare, omul de știință a emis ipoteza existenței unui factor liposolubil – adică solubil în grăsimi și deci neasimilabil printr-o dietă pe bază de cereale precum cea administrată – care a fost cumva implicat în coagulare. mecanism al sângelui și care diferă de vitaminele liposolubile A, D și E deja cunoscute. El a dat acestui factor denumirea de vitamina K (vitamina de koagulare), așa cum a raportat Dam însuși într-un articol publicat în revista Nature în 1935.

În 1936 Dam a reușit să izoleze vitamina K în formă uleioasă din muguri de lucernă; în 1939 un alt om de știință, EA Doisy, a izolat o altă substanță cu acțiune antihemoragică din peștele stricat (în urma fermentației bacteriene), căreia i-a dat numele de vitamina K2. Pentru descoperirea vitaminei K și a structurii sale chimice, Dam și Doisy au primit Premiul Nobel pentru Medicină în 1943.

Astăzi știm că vitamina K există în cel puțin 5 forme:

K1 (fitonadionă sau filochinonă), cea prezentă în mod natural în alimente;
K2 (menachinona), forma solubila a vitaminei K produsa de flora bacteriana intestinala;
K3 (menadionă), K4 (menadiol) și K5, de origine sintetică. K3 și K5 sunt utilizate în principal în industria alimentară ca conservanți